Piersicul este unul dintre cei mai răsfățați pomi fructiferi în livezi și grădini, datorită fructelor sale suculente, dulci și parfumate, ce aduc vara în fiecare mușcătură. În plus, piersica are multiple beneficii pentru sănătate, fiind bogată în vitamine, antioxidanți și fibre.
Diversitatea soiurilor de piersic este impresionantă, lucru care explică adaptarea acestui pom în zone geografice variate și preferințele multiple ale consumatorilor.
Câte soiuri de piersic există la nivel mondial?
La nivel global, se estimează că există peste 3.000 de soiuri de piersic, cultivate în funcție de climat, sol și destinația fructelor.
Piersicul este originar din China, unde se cultivă de mai bine de 4.000 de ani, iar de acolo s-a răspândit treptat în Iran, Grecia și în restul Europei. Această varietate impresionantă a dus la dezvoltarea unor soiuri cu caracteristici foarte diverse:
- Forma și mărimea fructului: de la piersicile rotunde, clasice, până la cele plate, cunoscute și ca piersici „paraguayo”.
- Culoarea pieliței și a pulpei: de la galben-auriu la alb-crem sau rozaliu.
- Consistența și aroma: unele soiuri sunt mai ferme, ideale pentru transport și comercializare, altele au pulpa foarte zemoasă și parfumată.
- Modul în care se desprinde sâmburele: soiurile cu sâmbure aderent (pulpă lipită de sâmbure) și cele cu sâmbure liber, mai practice pentru consum sau procesare.
Soiuri de piersic cultivate în România
Deși în lume există mii de soiuri, în România sunt cultivate intens 20-30 de soiuri comerciale, adaptate la condițiile climatice și la cerințele pieței locale. Piersicul preferă zonele cu veri calde și lungi, cum sunt sudul și vestul țării (Oltenia, Banat, sudul Munteniei și Dobrogea).
Dintre cele mai populare soiuri cultivate în România amintim:
- Redhaven – soi american foarte răspândit, apreciat pentru fructele mari, galben-portocalii, cu obraji roșii, pulpă fermă, dulce, ușor acidulată și cu sâmbure care se desprinde ușor.
- Cardinal – soi timpuriu, cu fructe rotunde, ușor turtite, roșu intens, aromate și suculente.
- Collins – se coace în iulie, fructele sunt de mărime medie, intens colorate și au o pulpă dulce, potrivită atât pentru consum proaspăt, cât și pentru gem.
- Springcrest – soi extratimpuriu, recoltat la sfârșit de iunie, foarte căutat pentru piața timpurie.
- Filip, NJC 105 și Cora – soiuri românești ameliorate pentru rezistență la boli și adaptate climei noastre.
Pentru o recoltă prelungită, livezile sunt plantate cu soiuri cu perioade diferite de maturare:
- Soiuri extratimpurii și timpurii (iunie-iulie): Springcrest, Cardinal, Early Red Haven. Acestea aduc primele fructe de vară, însă sunt mai sensibile la înghețurile târzii.
- Soiuri de sezon (iulie-august): Redhaven, Collins, Filip. Sunt cele mai cultivate, pentru echilibrul dintre productivitate, gust și rezistență.
- Soiuri târzii (sfârșit de august – septembrie): Elberta, Fayette, ce oferă fructe chiar și spre începutul toamnei.
Câte soiuri este bine să ai într-o livadă?
Pentru livezi comerciale sau chiar pentru grădini familiale, se recomandă plantarea mai multor soiuri, din motive practice:
- Asigură o recoltare eșalonată, astfel încât să ai piersici proaspeți timp de 2-3 luni.
- Fac polenizare încrucișată mai eficientă, deși majoritatea soiurilor de piersic sunt autofertile.
- Reduc riscul ca o perioadă nefavorabilă (ploi abundente sau valuri de căldură) să compromită toată producția.
De ce contează alegerea soiului de piersic?
Fiecare soi de piersic are propriile cerințe legate de temperatură, sol, dar și propriile vulnerabilități. Unele sunt mai sensibile la bășicarea frunzelor (Taphrina deformans), altele la monilioză. Alegerea corectă a soiurilor poate însemna mai puține tratamente chimice și o recoltă mai sănătoasă.
De asemenea, gustul, aroma și textura variază semnificativ. Cei care fac compoturi sau gemuri preferă soiuri cu pulpă fermă și sâmbure liber, în timp ce pentru consum imediat sunt alese soiuri foarte zemoase și parfumate.