Mintea ageră după 60 de ani, între îmbătrânirea normală și semnalele de boală
Uitarea unui nume, a locului unde am pus ochelarii sau a motivului pentru care am intrat în bucătărie devine mai frecventă după 50-60 de ani și e, în majoritatea cazurilor, o parte normală a îmbătrânirii.
Viteza de procesare scade, iar găsirea cuvintelor e ceva mai lentă. În schimb, vocabularul, cunoștințele generale și experiența rămân stabile sau chiar cresc până târziu în viață.
Demența, inclusiv boala Alzheimer, nu este o parte normală a îmbătrânirii, ci o boală, care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a te descurca singur în viața de zi cu zi.
Comisia internațională pentru demență a revistei medicale The Lancet a estimat, în raportul din 2024, că aproximativ 45% din cazurile de demență din lume ar putea fi prevenite sau amânate prin controlul a 14 factori de risc modificabili.
Asta înseamnă că obiceiurile de viață contează mult mai mult decât se credea.
Mișcarea, cel mai bun medicament pentru creier
Activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația cerebrală, reduce inflamația și riscul de boli cardiovasculare, iar studiile au asociat-o constant cu un risc mai mic de declin cognitiv. Recomandarea generală pentru vârstnici: cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată, cum e mersul alert, plus exerciții de forță și de echilibru de 2-3 ori pe săptămână. Mersul pe jos zilnic, grădinăritul, dansul, înotul, gimnastica pentru vârstnici, bicicleta sunt toate potrivite. Nu contează vârsta la care se începe. Studiile arată beneficii și la cei care încep să se miște după 70 de ani.
Auzul și vederea, factori de risc surprinzători
Pierderea auzului netratată este, în raportul comisiei The Lancet, unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru demență. Explicațiile propuse: creierul consumă mai multă energie pentru a descifra sunetele, iar persoana se izolează social, pentru că nu mai înțelege conversațiile. Proteza auditivă, purtată constant, și controlul ORL regulat, după 60 de ani, reduc acest risc. Vederea scăzută netratată, de exemplu cataracta neoperată, a fost adăugată pe lista factorilor de risc în raportul din 2024.
Mintea activă, cu provocări reale
Învățarea continuă, citirea, jocurile de strategie, instrumentele muzicale, limbile străine, meșteșugurile noi mențin creierul activ.
Mai important decât tipul activității e ca ea să fie nouă și ușor dificilă: creierul se dezvoltă la provocare, nu la rutină.
Rebusurile și careurile, făcute zilnic, de zeci de ani, antrenează în principal abilitatea de a face rebusuri.
Aplicațiile de antrenament cerebral promit mult. Studiile arată că îmbunătățesc performanța la jocurile respective, dar transferul spre memoria de zi cu zi e limitat.
Un curs de limbă străină la universitățile pentru vârstnici, un cerc de pictură, un cor, voluntariatul, predarea unei meserii tinerilor combină provocarea mentală cu contactul social.
Viața socială, protecție pentru creier
Izolarea socială este, și ea, pe lista factorilor de risc pentru demență.
Vârstnicii care păstrează relații, ies din casă, participă la activități de grup, au, în studii, un risc mai mic de declin cognitiv.
Cluburile de pensionari, parohiile, grupurile de mers pe jos, cursurile, voluntariatul, grijile pentru nepoți ocupă timpul și creierul.
Telefonul și apelurile video cu familia, chiar și zilnice, contează, dar nu înlocuiesc complet întâlnirile față în față.
Inima sănătoasă, creier sănătos
Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut, obezitatea, fumatul și consumul excesiv de alcool afectează vasele de sânge, inclusiv pe cele ale creierului.
Controlul tensiunii, cu măsurători regulate și tratament luat corect, e una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție a creierului.
Renunțarea la fumat aduce beneficii la orice vârstă.
Alimentația de tip mediteranean, cu legume, fructe, pește, ulei de măsline, nuci, leguminoase, cereale integrale, e asociată în studii cu o îmbătrânire cognitivă mai bună.
Somnul și starea de spirit
Somnul de calitate ajută creierul să consolideze amintirile și, potrivit cercetărilor recente, să elimine anumite produse reziduale.
Sforăitul puternic cu pauze în respirație, apneea în somn, netratată, afectează memoria și atenția.
Depresia la vârstnici poate imita problemele de memorie și e, de asemenea, un factor de risc. Se tratează, iar memoria se îmbunătățește adesea după tratament.
Rezerva cognitivă, construită în timp
Neurologii au observat, de-a lungul deceniilor, un fenomen intrigant: unii oameni cu leziuni cerebrale tipice bolii Alzheimer, descoperite după moarte, nu avuseseră simptome în timpul vieții.
Explicația propusă, formulată de cercetători precum neuropsihologul Yaakov Stern, este rezerva cognitivă: creierul care a fost solicitat intens de-a lungul vieții găsește mai multe căi alternative pentru a compensa pierderile.
Educația, meseriile complexe, învățarea continuă, bilingvismul, cititul, muzica și viața socială bogată contribuie la această rezervă.
Mai multe studii au sugerat că persoanele care vorbesc curent două limbi dezvoltă simptomele demenței, în medie, cu câțiva ani mai târziu decât cele monolingve, deși rezultatele nu sunt unanime.
Rezerva cognitivă se construiește toată viața, dar niciodată nu e prea târziu pentru a adăuga la ea.
Când mergi la medic
Uitarea care afectează viața de zi cu zi: facturi neplătite, aragazul lăsat aprins, rătăcirea pe drumuri cunoscute, repetarea acelorași întrebări în aceeași conversație, dificultatea de a urmări o rețetă sau o conversație.
Schimbările de personalitate, apatia, confuzia.
Primul pas este medicul de familie, care exclude cauzele tratabile, deficitul de vitamina B12, problemele tiroidiene, efectele unor medicamente, depresia, și trimite, la nevoie, la neurolog sau la psihiatru.
Diagnosticul precoce permite tratament, planificare și sprijin pentru întreaga familie.